headerphoto

Cota de Lapte - Sistem UE

Sistemul cotei de lapte este folosit de catre Uniunea Europeana pentru regularizarea (limitarea) productiei de lapte si a produselor lactate. In comunitate existau surplusuri de peste 1 milion de tone de unt si peste 1 milion de tone de lapte praf degresat, iar cheltuielile cu stocarea acestora erau foarte mari, de peste 40% din cheltuielile UE pentru agricultura.

Acest sistem a fost introdus in 1984, fiind alocat fiecarui stat membru o cota nationala din care fiecare producator a primit o cota individuala. Aceasta cota individuala cuprinde cantitatea de lapte pe care fiecare producator o poate comercializa fara a atrage obligatii fiscale (plata taxei pentru depasirea cotei), in anul de cota, care se desfasoara intre 1 aprilie si 31 martie.

La inceput s-a dorit implementarea sistemului cotei numai pe o perioada de 8 ani, incepand cu 1984 pana in 1992, dar ulterior s-au luat decizii repetate de extindere a sistemului in 1992, 1999 si 2003 astfel incat, in prezent, extinderea este pana in 2014-2015.

Impactul pe care l-a avut implementarea sistemului cotei de lapte a constat in urmatoarele:

  • eliminarea aproape completa a stocurilor suplimentare;
  • cresterea preturilor pe pietele mondiale;
  • cresterea preturilor interne pentru fermierii din UE;
  • reduceri semnificative ale cheltuielilor UE pentru lapte etc.

Uniunea Europeana protejeaza piata laptelui prin utilizarea unor mecanisme:

  • taxe de import pentru statele membre ale UE;
  • subventii la exportul in afara UE;
  • interventii, cand preturile sunt sub pretul de interventie;
  • alte mecanisme.

Exista 2 tipuri de cota: cota pentru livrari si cota pentru vanzari directe. Un producator poate detine ambele tipuri de cota, dar cota care face obiectul monitorizarii de catre cumparatori este cota pentru livrari.

Livrarile reprezinta orice livrare de lapte, cu exceptia oricarui alt produs lactat, de catre un producator catre un cumparator, indiferent daca transportul este asigurat de producator, de cumparator, sau de catre o terta persoana.

Vanzarile directe reprezinta orice vanzare sau transfer de lapte de la producator direct catre consumator, precum si orice vanzare a altor produse lactate efectuata de un producator. Vanzari directe se aplica si acolo unde laptele este produs si procesat de catre o singura entitate comerciala. In cazul in care productia si procesarea sunt separate, chiar daca acestea au numai o baza financiara fara a avea nume distincte, atunci se considera livrari catre un cumparator si trebui sa fie administrate ca atare.